You may have to Search all our reviewed books and magazines, click the sign up button below to create a free account.
The Boyash, also known as Rudari, Lingurari or, inclusively, as “oamenii noștri” (our people), are an ethnic group living today in scattered communities in the Balkans, Central and Eastern Europe, but also in the Americas. What brings the disperse communities of Boyash together is their Romanian mother tongue, (memory of) traditional occupation, common historical origin, and the fact that the majority population considers them Gypsies / Roma. A marginal topic until now, at the crossroads between Romani and Romanian studies, the Boyash studies are today an interdisciplinary field dealing with the experiences of the Boyash over time, in Romania and all the places where they have settled. The editors of this volume intend to mark two centuries of scholarly interest in the Boyash by bringing together researchers from different fields, summing up existing literature and bringing new research to the forefront.
Scholarship often presumes that texts written about the Shoah, either by those directly involved in it or those writing its history, must always bear witness to the affective aftermath of the event, the lingering emotional effects of suffering. Drawing on the History of Emotions and on trauma theory, this monograph offers a critical study of the ambivalent attributions and expressions of emotion and “emotionlessness” in the literature and historiography of the Shoah. It addresses three phenomena: the metaphorical discourses by which emotionality and the purported lack thereof are attributed to victims and to perpetrators; the rhetoric of affective self-control and of affective distancing...
The life (in fact the lives) of Vlad III the Impaller or Dracula is a Rorschach test. Everybody sees what they want to see in the “documentary stains”. And these “stains” are expanding. Based on research in the archives and libraries of Budapest, Dubrovnik, Genoa, Mantua, Milan, Modena, Munich, Rome, Venice and Vienna, the book focuses on the conflictive medieval, and modern images created by the clash between the classical pictures of Vlad and the still preserved coeval sources.
Der im Jahr 2001 erschienene Roman „Rote Handschuhe“ von Eginald Schlattner gilt als ein wichtiger Beitrag zur Darstellung des kommunistischen Regimes in Rumänien. Zugleich sind Werk und Autor heftig umstritten. Ursachen hierfür finden sich in den bislang nur unzureichend aufgearbeiteten Hinterlassenschaften zweier Diktaturen. Die Verortung des Romans im Spannungsfeld von Autobiographie und fiktionalem Schreiben hat zudem maßgeblich dessen Rezeption beeinflusst. Anhand dieses Fallbeispiels beleuchtet und hinterfragt die Autorin kritisch die Macht von Literatur, Arbeitsmechanismen von Geheimdiensten, aber auch Versäumnisse und Manipulationen in der Vergangenheitsbewältigung, die viele Biographien nachhaltig geprägt haben.
Daniel Kehlmann împletește cu măiestrie poveștile unor figuri istorice reale, într-un roman ce urmărește aventurile celebrului bufon Till Eulenspiegel (în text, Tyll Ulenspiegel) prin Europa devastată de Războiul de Treizeci de Ani. Printre regi blestemați, regine ce complotează neobosit, iezuiți care vânează vrăjitori și blasfematori, printre obuze ucigătoare și țărani-alchimiști, Tyll dansează și păcălește moartea, aducând la lumină nebunia regilor și înțelepciunea nebunilor. Exploatând legendele medievale germane, Daniel Kehlmann realizează portretul plin de umor macabru al unui personaj aflat în căutarea libertății absolute, un spirit rebel.
Volumul de față, „Viață cotidiană, divertisment, cultură“, încheie trilogia Bucureștiului fanariot. Tudor Dinu a adunat în cele 1500 de pagini ale acestei monografii roadele a zece ani de documentare în biblioteci, în arhive și pe teren, în depozitele muzeelor, inaccesibile publicului, și în colecții particulare. Pe lângă inventarierea și analiza exhaustivă a surselor scrise, fotografiile reproduse în cele trei volume alcătuies cun spectacol vizual somptuos și readuc la viață această lume scufundată de care ne leagă încă atâtea fire.
Matei Călinescu mizează pe inteligenţă, dincolo de ideologie şi morală, îmbrăţişează un relativism pe care sunt tentat să-l calific amoral. Istoria literară i se pare în mare parte moartă sau abandonată. Tot în braţele ideologiei ori politicului. Nu contează aceste erori sau orori, ci că unii, 1–2%, le urmează cu inteligenţă. Omul, nu ideologia ori metoda contează. Feminism inteligent, corectitudine politică inteligentă, postcolonialism inteligent, marxism inteligent, nu ca disciplină, dar ca indisciplină a puţinelor individualităţi şi personalităţi! Este el tolerant, concesiv, dezinteresat? Cât de inteligent crede că a fost scrisul său românesc din co...
1919 sind die Parlamentswahlen in Rumänien ein Ereignis. Das Staatsgebiet hat sich mit der Vereinigung nach dem Ersten Weltkrieg um ein Drittel vergrößert. Erstmals wird in allen Landesteilen gewählt. Bogdan Murgescu und Andrei Florin Sora zeichnen ein eindrucksvolles Panorama dieser Wahlen, der Bedingungen, unter denen sie stattfanden, und der Ergebnisse. Als Basis dienen ihnen Untersuchungen, die jeweils auf Kreisebene vorliegen. Sie führen all diese Studien zusammen. Die Auswertung erlaubt einen differenzierten Einblick in die zutiefst heterogenen Verhältnisse und ermöglicht Vergleiche mit anderen Regionen. In der Zusammenschau der Ergebnisse zeigt sich eindrucksvoll, wie groß der Wunsch nach Veränderung in dieser Region Europas nach der großen Katastrophe am Beginn des 20. Jahrhunderts war.