You may have to Search all our reviewed books and magazines, click the sign up button below to create a free account.
Tentaţia magnificării excesive a valorilor autohtone comportă nu puţine primejdii. Pe cele, mai ales, de a suscita acuzaţii de „protocronism”, de etnocentrism, de „localită”, de păşunism sau „esprit de clocher”, de ignorare a tabloului mondial al evoluţiilor în domeniul vizat, acuzaţii care, e adevărat, pot fi drepte sau nedrepte: criteriul rămâne legat de o chestiune de relativizare şi de dozaj, deci de procedări înzestrate prin excelenţă cu o foarte firavă vocaţie consensuală. Am mai evocat, cu alt prilej – vorbind despre romanele lui D. Ţepeneag, pe care nu le socoteam inferioare celor ale nobelizatului Claude Simon – de riscul reeditării sindromului „Notre grand Arghiropoulos”, ironizat (cu simpatie, totuşi!) de E. Lovinescu în Aquaforte. Tot căutând, însă, să evităm acest risc, ajungem să ne expunem altuia: cel de a subaprecia, în pofida evidenţei, un număr, deloc mic, de valori certe ale literaturii noastre postbelice. / Nicolae Bârna
„Proza rurală” ajunsese să însemne, în percepţia obştească, o proză conservatoare, deşuetă, presupus simplistă, schematică, dând seamă cu mijloace artistice modeste de o realitate umană mai degrabă rudimentară, lipsită de rafinament, subtilitate ori profunzime sufletească. I se opunea, într-o viziune cvasi-maniheistă, proză urbană, presupusă a fi în mod automat purtătoarea complexităţii, a înnoirii şi rafinamentului, a valorii. În practică, însă, respectiva prejudecată a fost, de fapt, tot mai viguros contrazisă de ivirea unor opere de „proză rurala” înzestrate cu caracteristicile literaturii moderne de calitate. Acest studiu caută să depisteze, să reliefeze şi expliciteze succint trei dintre etapele semnificative ale afirmării unei proze efectiv moderne, cu tematică „rurală”, survenite de-a lungul ultimelor două treimi ale secolului trecut şi marcate de contribuţia a trei scriitori reprezentativi: Pavel Dan, Marin Preda şi Sorin Titel.
None
None
After the Editor's General Introduction, the extracts include central elements of Blaga’s metaphysics, general epistemology, philosophies of science, history, religion, language and especially metaphor, the experience of space and time, art, and finally culture which includes all of them, especially the presence in all of ‘style’ and distinctive ways of practising them. All these extracts are linked by his general epistemology, especially his distinction between two types of knowledge: ‘paradisiac’ or Type 1, which is that of everyday awareness and the current methods, concepts and presuppositions of the sciences of nature and humanity, plus mathematics and philosophy, and accumula...
None
None
None