You may have to Search all our reviewed books and magazines, click the sign up button below to create a free account.
The volume discusses the integration of peasants into the nation building project of Greater Romania with a focus on social and cultural practices. Thus, it addresses one of the key questions of the new political system in post-imperial East Central and Southeast Europe. It advocates a shift from a multiple top-down perspective (capital – province, urban political elites – rural voters) to an analysis concentrating on regionally diverse rural societies with a special interest in the predominantly ethnic Romanian population.
The ever growing library on the history of eugenics and fascism focuses largely on nation states, while this monograph asks why an ethnic minority, the Transylvanian Saxons, turned to eugenics as a means of self-empowerment in interwar Romania. The Eugenic Fortress investigates and unpacks the eugenic movement that emerged in the early twentieth century, and focuses on its conceptual and methodological evolution during the interwar period. Further on, the book analyzes the gradual process of politicisation and radicalisation at the hands of a second generation of Saxon eugenicists in conjunction with the rise of an equally indigenous fascist movement. The Saxon case study offers valuable insights into why an ethnic minority would seek to re-entrench itself behind the race-hygienic walls of a 'eugenic fortress', as well as the influence host and home nations had upon its design. Georgescu's work is ground breaking in the sense that the history of this uprooted community is usually handled with sensitivity and serious (and critical) research into Transylvanian Saxon involvement with Nazism has been energetically resisted.
Curtain of Lies tells the story of the struggle to define the truth of Eastern Europe between 1948 and 1956. It examines how actors on both sides of the Iron Curtain tried to create knowledge about Eastern Europe, and thus helped solidify the battle lines of the Cold War.
Volumul analizează efectele proceselor de stalinizare și destalinizare la nivel instituțional, social, religios și cultural atât în România, cât și în alte state din estul Europei, precum Republica Moldova, Ungaria, Slovenia și Polonia. Pe baza documentelor de arhivă și a numeroase interviuri, colectivul de specialiști români și străini a reușit să realizeze o imagine de ansamblu asupra epocii. Sunt prezentate evoluțiile politice ale marilor partide românești, relațiile diplomatice dintre România și Uniunea Sovietică, instituțiile de cenzură, impactul stalinizării asupra justiției, dar și situația colectivizării, a unor comunități etnice sau persecuția religioasă din România, RSS Moldovenească și Ungaria. Câteva portrete ale unor personalități de marcă ale vremii, precum Lucrețiu Pătrășcanu, G. Călinescu, preoții Ioan Crișan și Florian Rațiu sau comandorul (r) Constantin Pogonat, întregesc perspectiva istorică oferită cititorilor.
Junimea şi revista Convorbiri literare, pentru o Ţară ca a noastră, a tuturor neaşezărilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat în perioada interbelică, fără a reuşi să se coaguleze ca urmare a războiului şi dictaturilor ce l-au însoţit şi urmat; suflu care pare încă departe, ca să nu spunem imposibil să revină în cultura română sub presiunea globalismului şi multiculturalismului, a deconstrucţiei cu program în toate manifestările social-culturale, materiale şi spirituale. E un model care, după o sută cincizeci de ani, încă îşi trimite razele fără a primi o reflectare pe măsură. Ceea ce deosebeşte criticismul junimist de criticile epocii şi, în parte, şi de al înaintaşilor este atitudinea comună, afirmată de Maiorescu, respectul adevărului. Importanţa şi influenţa junimismului în sfera politică sunt de acelaşi nivel cu cele afirmate în plan cultural şi literar, e drept, nu cu aceeaşi durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai puţin implicat şi cu efecte imediate şi adesea pe termen mediu şi lung în viaţa socială a Ţării. Cassian Maria Spiridon
Der vorliegende Band sammelt Beiträge zur internationalen Tagung, die vom 12. bis 15. Oktober 2022 unter Beteiligung von Historikern, Germanisten, Juristen, Soziologen aus Deutschland, Österreich, den USA, Ungarn und Rumänien in Sibiu als abschließende Veranstaltung im Rahmen des Projekts "Deutsche Sprache und Kultur in Rumänien (1918-1933). Postimperiales Gefüge, öffentlicher Diskurs und Kulturfelder" stattfand. Das vom rumänischen Ministerium für Forschung und Innovation zwischen 2019-2022 finanzierte Vorhaben hatte zum Ziel alle Elemente zu erfassen, zu vertiefen und miteinander zu verknüpfen, die das durchaus vielfältige Mosaik der Präsenz der deutschen Sprache und Kultur auf dem Gebiet des rumänischen Staates nach der Vereinigung aller historischen Provinzen mit mehrheitlich rumänischsprachiger Bevölkerung ausmachten. Die Tagung beleuchtete weitere Aspekte seines Anliegens, eine für den 1918 neu definierten staatlichen Raum Rumäniens wesentliche Momentaufnahme des kontinuierlichen deutschrumänischen Kulturtransfers zu rekonstruieren.
The Paris Peace Conference had significant ramifications across Europe, felt by the Great Powers, but also by small states struggling for their recognition and independence, setting the stage for the Second World War. Despite the importance of this conference, many perspectives from European historians remain inaccessible to international audiences because they have not yet been published in English. This has led to a marginalization of voices from some of the countries which have been the most affected by the fallout from the conference. This book remedies this by providing access to the latest research on the topic, based on primary sources and critical analyses of existing publications.
Istoria filmului românesc (1897-2017) Cea mai tânără dintre arte, la acest hotar de vremi, a acumulat – şi în spaţii româneşti – mai bine de un veac de existenţă şi se pregăteşte pentru veacurile viitoare. Din bogata documentaţie avută la îndemână, am selectat, aşadar, nu numai din considerente formale (fiind imposibil de strâns între coperţile unei asemenea cărţi, documentaţia a zeci şi zeci de volume), ci, în primul rând, din considerente de fond, cele mai importante evenimente şi momente petrecute pe spirala evolutivă, cu urcușuri şi coborâşuri, cu lumini şi umbre, a filmului românesc. Am utilizat cu precădere fişele propriului meu curs de istori...