Welcome to our book review site go-pdf.online!
You may have to Search all our reviewed books and magazines, click the sign up button below to create a free account.
Les Récits du posthumain
L'invention d'un homme « augment頻, infiniment dopé par les prouesses numériques et les biotechnologies, est à nos portes : voulons-nous de ce monde que le posthumanisme nous promet ?
Cioran și utopia tinerei generații
Problema fiinţei româneşti nu s-a rezolvat. Deşi ea a reprezentat o mistică a întregii generaţii, motivaţia principală a existenţei acesteia, datorită conflictului dintre Occident şi Orient, dintre cele două doctrine sociale fundamentale, datorită Cortinei de Fier care a căzut la finele celui de-al doilea război mondial, care a separat lumea în două lagăre etanşe, problema a rămas nerezolvată. Ce a însemnat de fapt problema fiinţei româneşti? Conturarea unei identităţi naţionale, obsesie a naţionalismului românesc interbelic şi a „tinerei generaţii” care s-a confundat mai mult sau mai puţin cu această epocă. Utopia generaţiei a fost aceea de a scoate ...
Gândirea înceată
Sunt un om modelat mai mult de literatură decât de părinți și de școală, așa că practic nu-mi pot imagina cum aș fi arătat, în alt context social-familial, ce aș fi devenit, cum aș fi evoluat. Atras de lumea din cărți. Poate și pentru că personajele din literatură sunt mai pregnante, mai coerente, mai plauzibile, cu noimă și de înțeles, în ultimă instanță, iar nu indecise, confuze, lipsite de sens, ca în viața obișnuită. Când spun uneori că eu și fără studii superioare, rămas funcționar ori meșteșugar, aș fi fost același om, cam la asta mă refer. La faptul că pentru formarea mea decisive au fost cărțile, lecturile, lumea stilizată, însămânțată cu mesaj. Poate că abia prin asta mă apropii de alți scribi… Există suflet?, mă întrebam azi, în parc, pe o slabă ninsoare, dând un semiocol lacului. Poate că nu există, în sensul dat acestui cuvânt de cei care neagă transcendentul. Însă pentru unul ca mine sufletul există, el este ceea ce a rămas din părinții mei și îmi umple mie viața, gândurile; ceea ce mă face să fiu în comuniune cu ei. / Ion Lazu
Revue des Sciences Humaines, n° 352/octobre-décembre 2023
The main aim of this issue is to analyse the socio-political and legal impact of digital identities on the imaginary.
EMIL CIORAN. DE LA RADICALISMUL POLITIC LA REFUZUL ISTORIEI
„Emil Cioran este un univers aproape și departe, un paradox care nu încetează să atragă și să respingă în același timp, o Mansardă la Paris veghind chinurile contemporaneității sau un citat într-un joc video, o privire, un sentiment chinuit al lumii. Andrei Avram are curajul și tenacitatea de a se aventura nu doar în hățișul existențial al filosofiei și existenței cioraniene, ci și în lumea cu care s-a luptat Emil Cioran, ca un Don Quijote al speranțelor pierdute. Cu migală și tenacitate de fin ceasornicar, cântărind ca într-o balanță imaginară fiecare cuvânt, Andrei Avram ne atrage într-o expediție în care Omul-Cioran devine Opera-Cioran și Opera-Cioran devine Omul-Cioran. O lectură de spirit și suflet. O lectură prin care ferestrele Mansardei de la Paris sunt deschise larg către cititorul dornic să pătrundă în universul cioranian.” prof. univ. dr. Mirela-Luminița Murgescu, Universitatea din București
Șocul crizei
La ora la care scriu aceste rânduri, revista Contemporanul se apropie de aniversarea a 130 de ani de la fondare, si ne întrebăm, cu toții, iarăși și iarăși, ce schimbări s-au produs în peisajul cultural, literar, social în ultimii 20 de ani? Ce viitor vor avea cultura, literatura română vie în contextul acestor schimbări? Cum își va reveni din criza actuala, mai gravă, mai dramatică decât criza economică propriu-zisa fiind, fără îndoiala, profunda criză morală de care este cuprinsă societatea românească? Răspunsurile formulate de participanții la anchetă – precum și celelalte articole, eseuri, reportaje etc. – cuprinse în acest supliment aniversar vizează și aceste aspecte, greu de neglijat, din vârtejul evenimentelor istorice, din acest dramatic prezent, rezistând, spre gloria națiunii române, Excelența Sa, cultura, literatură română vie. / Aura Christi
Himera literaturii - Confesiuni în dialog
„O carte de o complexitate copleșitoare! Nu cred că e lăsat vreun domeniu neatins, vreo temă majoră uitată, și asta prin forța lucrurilor, de vreme ce subiectul cărții este însăși Viața. Este și în același timp nu este un dialog, în sensul clasic al termenului, mai degrabă o formă subtilă de exprimare, în genul unui divan oriental, apropiat de formula narativă a celor O mie și una de nopți, unde poveștile se nasc dintr-una în alta, evoluând o vreme paralel, pentru a se intersecta când te aștepți mai puțin. Ca și acolo, personajele reale se amestecă cu cele fictive sau devin ficțiuni, realitatea capătă nuanțe care par fantastice, iar scopul țesăturii de fire narative nu este altul decât extragerea înțelepciunii, a lecției de viață, rezumată de nenumărate ori în expresii concise, memorabile: «Poezia trebuie să exprime adevăruri durabile»”. / Ion Murgeanu
Quels rôles pour le spectateur à l'ère numérique?
L’expression usuelle «aller voir un spectacle de théâtre» semble désormais inadéquate lorsqu’il s’agit de décrire l’activité d’un spectateur au XXIe siècle. Les formes théâtrales de l’ère numérique testent en effet une multitude de configurations inédites intégrant les nouvelles technologies, et bousculent de fait la définition même du spectateur. Filmé par les caméras de Jay Scheib, de Cyril Teste ou de Gob Squad, celui-ci se découvre sur écran et réagit avec son corps; il déambule avec des écouteurs dans les formes scéniques de Rimini Protokoll et d’INVIVO, tout autant qu’il expérimente les visiocasques dans les spectacles de CREW et de RGB Project...
Kulturtransferprozesse im postimperialen Umfeld
Der vorliegende Band sammelt Beiträge zur internationalen Tagung, die vom 12. bis 15. Oktober 2022 unter Beteiligung von Historikern, Germanisten, Juristen, Soziologen aus Deutschland, Österreich, den USA, Ungarn und Rumänien in Sibiu als abschließende Veranstaltung im Rahmen des Projekts "Deutsche Sprache und Kultur in Rumänien (1918-1933). Postimperiales Gefüge, öffentlicher Diskurs und Kulturfelder" stattfand. Das vom rumänischen Ministerium für Forschung und Innovation zwischen 2019-2022 finanzierte Vorhaben hatte zum Ziel alle Elemente zu erfassen, zu vertiefen und miteinander zu verknüpfen, die das durchaus vielfältige Mosaik der Präsenz der deutschen Sprache und Kultur auf dem Gebiet des rumänischen Staates nach der Vereinigung aller historischen Provinzen mit mehrheitlich rumänischsprachiger Bevölkerung ausmachten. Die Tagung beleuchtete weitere Aspekte seines Anliegens, eine für den 1918 neu definierten staatlichen Raum Rumäniens wesentliche Momentaufnahme des kontinuierlichen deutschrumänischen Kulturtransfers zu rekonstruieren.
Nietzsche și Marea Amiază
Suntem pe deplin convinşi că Nietzsche şi Marea Amiază sau această absolut originală, curajoasă Religie a viului se vor înscrie nu numai printre exegezele importante, necesare, în acest moment, literaturii contemporane, ci va propune şi un alt stil al interpretării, repetăm încă o dată, extrem de curajos, al autoarei, deoarece se aplică, vine în urma unor mari hermeneuţi, exersându‑se pe texte despre care nu se mai poate spune nimic!, ar exclama orice neofit. Acest curaj, credem noi, încă o dată, îi este dăruit literalmente Aurei Christi, căci ea nu ezită să se scufunde în întregime în baia fierbinte sau insuportabil de rece, de glacială, a unor texte, care, deşi scrise şi publicate cu un secol sau două înainte, ne apar mereu în faţă cu o luminiscenţă aburită, intensă, inconfundabilă, ca cea a unor culmi înzăpezite, eterne, ca acel spectacol al înălţării în zare a unui colos fals blând, precum Fujiyama, dându‑ne mereu impresia de fugă şi de apropiere, de mișcare a acelor corpuri stelare, făcute doar pentru a fi contemplate. / Nicolae Breban
