Welcome to our book review site go-pdf.online!
You may have to Search all our reviewed books and magazines, click the sign up button below to create a free account.
Un vis al inteligenței libere
Junimea şi revista Convorbiri literare, pentru o Ţară ca a noastră, a tuturor neaşezărilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat în perioada interbelică, fără a reuşi să se coaguleze ca urmare a războiului şi dictaturilor ce l-au însoţit şi urmat; suflu care pare încă departe, ca să nu spunem imposibil să revină în cultura română sub presiunea globalismului şi multiculturalismului, a deconstrucţiei cu program în toate manifestările social-culturale, materiale şi spirituale. E un model care, după o sută cincizeci de ani, încă îşi trimite razele fără a primi o reflectare pe măsură. Ceea ce deosebeşte criticismul junimist de criticile epocii şi, în parte, şi de al înaintaşilor este atitudinea comună, afirmată de Maiorescu, respectul adevărului. Importanţa şi influenţa junimismului în sfera politică sunt de acelaşi nivel cu cele afirmate în plan cultural şi literar, e drept, nu cu aceeaşi durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai puţin implicat şi cu efecte imediate şi adesea pe termen mediu şi lung în viaţa socială a Ţării. Cassian Maria Spiridon
Elitele și conștiința națională
România are tot ce îi trebuie pentru a fi o națiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greșit. E ca și cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă așteptând apoi să-ți alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potențialul României e ignorat și risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-elită care nu înțelege să ajute la structurarea personalității naționale a românilor. Și această structurare începe de la buna noastră așezare în raport cu potențialul identitar, cultural și modelator de acțiune pe care ni l-au lăsat strămoșii. (…) Dincolo de discuți...
Poezia de la Gândirea
Înainte de orice altceva, Poezia de la Gândirea este o carte despre slăbiciunea conceptelor. Ce mai definesc azi cuvinte precum tradiționalism sau modernism? Între războaie, termenii au polarizat probabil toate disputele, nelăsând în stare de neutralitate aproape nimic. Nu-i vorba, nu ideologiile fac literatura. Iar când este vorba despre poezie, lucrurile sunt cu atât mai complicate. Or, privind înapoi cu suspiciune, Mircea A. Diaconu realizează nu doar o descriere comparativă a principalelor constante ale poeziei de la Gândirea, ci și o anatomie – sceptică măcar – a conceptelor în disputa lor cu realitatea de fapt. Criticii conceptelor – dublate de o încercare de refundamentare a lor – îi răspunde o analiză minuțioasă, fără parti-pris-uri, a realității de fapt. În distanța aceasta, dintre concept și realitate, pătrunde ochiul deopotrivă al istoricului și al criticului literar. Iar ceea ce rezultă nu mai este o sumă de adevăruri apodictice, ci o proiecție hermeneutică fundamentată interogativ.
Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, Vol. II, Volum antologic
Popasuri scriitoriceşti este o serie antologică dedicată scriitorilor care s-au născut în spațiul geographic al Oltului, sunt sau au fost trăitori în acest areal ori au alte legături cu râurile Olt și Olteț, plaiuri natale ale antologatorului. E un mai vechi gând al meu - de a reuni într-o carte scriitori din aceeaşi arie geografică (spaţiul însemnând, poate, un nucleu de inspiraţie) -, gând devenit proiect de suflet, urmărind parcursul unor oameni conspațiali mie (chiar dacă nu toți și contemporani!), care-şi agăţară sau îți agaţă ispitele sufleteşti de vaierul vorbelor purtate pe aripi de timp. După un prim volum de aproape 300 de pagini, cu peste 20 de autori antologați și biografiați, plus notițe succinte despre o serie de alți scriitori, volum apărut în 2013, acest al II-lea tom cuprinde biografii și texte ilustrative din 50 de scriitori, ordonați cronologic.
Națiune, modernizare și elite românești
Axul motor al modernizării societăţii româneşti a fost recăpătarea sentimentului demnităţii. Modernizarea însemna, pentru Alecu Russo şi alţi patrioţi din generaţia sa, îndreptarea din şale, încetarea „coloveranţiilor”, a temenelelor pe care şalvarii, spre deosebire de pantaloni, le îngăduiau fără riscul de a pocni cusăturile. Din punct de vedere cultural, modernizarea ca verticalizare însemna recuperarea istoriografică a trecutului românesc şi crearea unui sistem de economie simbolică, legând organic cultura populară de cea a elitelor naţionale. Anunţat de multe proiecte culturale, de la cele ale lui Ion Heliade‑Rădulescu, Gheorghe Asachi, Mihail Kog...
Lucian Blaga în contextul literar şi cultural al revistei Gândirea
Aşa cum e construită, lucrarea arată o bună cunoaştere a epocii literare interbelice, mai ales sub raportul confruntărilor de idei, atât de complexe şi atât de dificil de pătruns, mai ales când asupra acestor confruntări planează miile de pagini ale interpretărilor atât de diverse şi adesea atât de contradictorii, exclusiviste şi dogmatice, care au aşternut peste fapte şi adevăruri piatra tombală a cohortei de clişee. Se bucură, prin urmare, de o privire proaspătă toate punctele litigioase ale ideologiei Gândirii, în primul rând „ortodoxismul“, dar sunt revizuite şi alte judecăţi de ansamblu, cum ar fi acelea privitoare la structura grupării, la relaţia ...
Poemul de dimineață
inge în martieNinge într-un horn Din care iese fum Ninge tot mai dens Copleșitor Și întoarce fumul din drum Îl presează în horn ca-ntr-un teasc Îl îndeasă la loc în cărbuni Astupă flacăra Reașază focul în Miezul însuși al Pământului.
Pe muchie de hârtie
Deopotrivă cronica vivantă a tranziţiei, aide-memoire, jurnal şi anti-jurnal, foileton pamflet, addenda, Pe muchie de hârtie îşi propune o radiografiere a stării literaturii române de azi, folosind în permanenţă oglinda retrovizoare. „Tipic, scrie despre autoare Constantin Călin, în critica actuală, e, cel mai adesea, să coexişti, să superi cât mai puţină lume, să te rezemi de grup, să te pliezi pe ideile celor mai bine plasaţi în ierarhie, să fii amuzant ca un comis-voiajor, să te adaptezi la orice «canon», să te aranjezi cu oricine. Atipic a devenit să încerci să spui adevărul integral, să nu uiţi, să nu fii laş, să nu fii oportunist.”
Splendor singularis
O reîntâlnire pariziană cu Istoria filosofiei oculte a lui Alexandrian a readus în prim‑planul universului meu obsesional încărcătura acelui splendor singularis invocat în Renaştere de medicul Gerolamo Cardano, sub semnul căruia mi i‑am imaginat operând, subtil şi rafinat, pe toţi esotericii întâlniţi în paginile cărţilor şi revistelor – adesea intruvabile – pe care le-am consultat pentru scrierea volumului de faţă. Esotericii au reprezentat dintotdeauna o umanitate aparte: au fost creatori de curente şi de şcoli filosofico‑spiritualiste adesea exclusiviste, au crezut în valoarea absolută a învăţăturilor pe care le propovăduiau, în inspiraţia divi...
